Psihologia învățării online: cum să menții studenții implicați dincolo de prima lecție

Psihologia învățării online: cum să menții studenții implicați dincolo de prima lecție!

Kwiga logo
by Liubomyr Sirskyi
Copywriter at Kwiga

Multe cursuri online își pierd publicul foarte devreme. De multe ori se întâmplă după prima lecție, uneori chiar înainte ca aceasta să se încheie. Dar nu este din cauza lenei sau a lipsei de motivație din partea cursanților. Se întâmplă pentru că procesul de învățare nu se aliniază cu stilul de învățare preferat de creier.

Mai jos sunt câteva motive principale pentru care studenții renunță:

  • Fără un beneficiu clar după prima lecție

  • Supraîncărcare informațională

  • Efort mare cu recompensă timpurie scăzută

  • Probleme mici de utilizabilitate care întrerup fluxul

  • Lipsa unui sentiment de umanitate

Primul pas spre înțelegerea acestor motivații este să înțelegem motivele. Retenția nu începe cu mementouri și presiune, ci cu înțelegerea realităților motivației și emoției.

Pe ce se bazează cu adevărat motivația

Cursurile online folosesc adesea metode bazate pe recompense pentru a implica studenții. Acestea pot include insigne, certificate, reduceri sau termene-limită. Acest lucru ajută, dar de unul singur nu va fi eficient. Implicarea unui student dincolo de prima lecție necesită înțelegerea a ceea ce îi motivează cu adevărat.

Psihologia arată că există două tipuri de motivație: extrinsecă și intrinsecă.

Motivația extrinsecă este determinată de recompense sau presiuni externe. Exemplele includ notele, banii, teama de eșec sau recunoașterea. Aceste metode încurajează învățarea, dar rareori ajută la retenție. Odată ce par îndepărtate sau dispar, motivația pentru învățare scade.

Motivația intrinsecă provine din interior. Ea se dezvoltă atunci când învățarea are sens, este fezabilă și relevantă. Este tipul de motivație care îi face pe cursanți să revină din proprie inițiativă.

Cercetările actuale arată că există trei nevoi fundamentale care susțin motivația intrinsecă: autonomia, competența și relaționarea.

Autonomia este legată de sentimentul de control. Studenții online vor să simtă că aleg să învețe, nu că sunt forțați să o facă împotriva voinței lor. Perceperea unui curs flexibil ca fiind o opțiune sau o alegere generează respect și, implicit, o creștere a angajamentului.

Competența este sentimentul de a fi capabil. Studenții rămân implicați atunci când încep să vadă progres. Când lucrurile sunt prea dificile, încep să creadă că nu sunt suficient de buni. Când sunt prea ușoare, se plictisesc. Cele mai bune cursuri creează micro-victorii.

Relaționarea înseamnă sentimentul de apartenență alături de alți oameni. Învățarea este un proces social, chiar și în mediul online. Studenții trebuie să știe că sunt observați. Acest lucru poate fi realizat prin tonul instructorului, comentarii, comunități sau împărtășirea dificultăților. Atunci când studenții se simt singuri, motivația scade.

Sistemele de e-learning încalcă adesea aceste trei nevoi, fără intenție. Programarea rigidă reduce autonomia. Învățarea „la pachet” reduce competența. Sistemele necomunicative reduc relaționarea. Ratele de retenție pot fi îmbunătățite dacă aceste trei nevoi sunt protejate în mod intenționat.

Atenția, memoria și încărcarea cognitivă

E-learningul ar trebui să se bazeze pe cunoașterea funcționării creierului. Atenția și memoria au limite. O sarcină de învățare care solicită prea mult în același timp încetinește sau chiar blochează procesul de învățare.

Creierul poate procesa doar o cantitate limitată de informații la un moment dat. Când conținutul este prea dens sau dezorganizat, creează un mediu stresant pentru studenți. Chiar dacă îl parcurg, le va fi greu să își amintească ceva.

Studenții online se confruntă cu o povară suplimentară deoarece învață independent. Nu există un profesor care să accelereze sau să explice imediat ceea ce nu înțeleg. De multe ori, studenții se învinovățesc pe ei înșiși atunci când învățarea devine dificilă.

Durata unei lecții este importantă, dar la fel de importantă este structura. O lecție cu obiective clare, logică și focus necesită mai puțin efort cognitiv. Cursanții se pot concentra mai mult timp atunci când știu exact pe ce să se concentreze.

Memoria se îmbunătățește atunci când informația devine utilă. Este mai dificil să reținem teorii abstracte. Exemplele și aplicațiile simple ajută la memorarea conceptelor noi. Un surplus de opțiuni îți va consuma energia. Toate aceste decizii legate de ce să urmărești sau ce să faci duc la oboseala decizională.

Pentru a reduce încărcarea cognitivă:

  • Pune accent pe un singur concept per lecție

  • Formulează obiectivele de la început

  • Folosește cuvinte simple

  • Oferă exemple înainte de teorie

  • Ghidează clar următorul pas

Învățarea online bună este captivantă, nu obositoare. Studenții care mai au energie după finalizarea unei lecții online sunt mult mai predispuși să revină.

Proiectarea primei ore pentru a câștiga a doua

Prima oră a unui curs online determină dacă studenții vor continua. Aici se întâlnesc așteptările cu realitatea. Dacă este lentă, confuză și neatractivă, motivația va scădea rapid.

Primul obiectiv al primei ore nu este să predea. Este să demonstreze valoarea. Studenții vor dovezi că acest curs merită. Acestea trebuie demonstrate prin acțiuni, nu prin cuvinte.

Câștigurile rapide la început sunt extrem de importante. Un câștig rapid este un progres mic, dar imediat vizibil. El arată că evoluția este posibilă, crește încrederea și reduce îndoiala. Uneori, o activitate foarte simplă este suficientă.

Claritatea este esențială. Studenții trebuie să știe ce vor obține, ce urmează și ce au de făcut. Ambiguitatea creează stres. Claritatea oferă siguranță.

Momentum-ul joacă un rol critic. Videoclipurile lungi, teoriile grele și scenariile complicate duc la pierderea ritmului. Bucățile mici, activitățile simple și tranzițiile fluide mențin interesul.

Prima oră ar trebui să includă și setarea unor așteptări realiste. Promisiunile exagerate din vânzări duc inevitabil la dezamăgire. O prezentare onestă construiește credibilitate. Cursanții vor fi mai dispuși să se implice atunci când înțeleg clar valoarea și costul.

Bucle de obiceiuri care îi fac pe cursanți să revină

Motivația îi face pe studenți să înceapă să învețe. Obiceiurile sunt cele care susțin acest proces. Studenții nu se întorc de fiecare dată pentru că sunt motivați. Se întorc pentru că învățarea devine un obicei.

Obiceiurile au un ciclu simplu: stimul, rutină, recompensă. Cursurile online care integrează aceste trei etape sunt mai ușor de urmat.

  • Un stimul este un declanșator care îi amintește studentului că are ceva de învățat. Poate fi o notificare, un anumit moment al zilei sau un pas următor clar la finalul lecției. Fără acesta, învățarea concurează cu toate celelalte lucruri din viață.

  • Rutina, adică procesul de învățare în sine, devine mai ușoară pe măsură ce devine familiară. Aceste cicluri ar trebui să fie cel puțin gestionabile. Un student care trece prin învățare intensă și haotică va avea o motivație mai scăzută.

  • Recompensa închide bucla. Nu trebuie să fie un premiu. Un sentiment de progres, de înțelegere sau de încredere este suficient. O bară de progres, un semn de bifare sau o observație pot oferi un sentiment de finalizare.

Streak-urile pot fi utile, dar numai dacă sunt folosite cu discernământ. Ele funcționează cel mai bine ca motivator pentru consecvență, nu pentru vinovăție. Să sari o zi nu ar trebui să fie o problemă.

Siguranța psihologică și apartenența socială

Învățarea are loc eficient într-un mediu sigur. Un mediu de învățare psihologic sigur le permite cursanților să pună întrebări, să facă greșeli și să învețe în ritmul propriu. Învățarea online suferă mult pentru că adesea nu reușește să ofere acest lucru.

Studenții se tem că pot părea înceți sau neștiutori. O platformă cu lacune sau competiție accentuează aceste sentimente. Studenții nu vor dori să se implice și pot renunța complet la cursuri.

Totuși, există un beneficiu major pentru cursanții care simt că aparțin unui grup. Studenții rămân implicați atunci când percep că învață alături de alții. Acest lucru nu necesită interacțiuni constante. Chiar și o simplă urmă de umanitate este suficientă.

Prezența instructorului este, de asemenea, foarte importantă. Un ton cald sau mesaje scurte de verificare îi fac pe studenți să simtă că lucrează cu un profesor real.

Interacțiunile între colegi sunt utile pentru retenție, dar trebuie să fie sigure. Discuțiile fără reguli pot fi intimidante pentru unii. Discuțiile ghidate și participarea opțională le pot face mai primitoare.

Iată metodele pentru creșterea siguranței psihologice:

  • Normalizează greșelile ca parte a procesului de învățare

  • Folosește un limbaj incluziv și de susținere

  • Include modalități opționale de implicare

  • Stabilește clar regulile comunității

  • Arată prezența instructorului în mod regulat

Sentimentele de siguranță și recunoaștere fac învățarea mai puțin fragilă. Un sentiment de apartenență transformă un efort solitar într-un demers colectiv. Iar demersurile colective sunt mai ușor de susținut.

Feedback care alimentează progresul

Feedback-ul este un motivator extrem de puternic. Fără el, apare incertitudinea legată de progres. Iar incertitudinea consumă motivația mai repede decât dificultățile.

Un feedback bun răspunde la trei întrebări. Aceste întrebări sunt:

     

  1. Sunt pe drumul cel bun?

  2. Ce ar trebui să îmbunătățesc?

  3. Ce ar trebui să fac în continuare?

Cursanții vor ezita să continue învățarea atunci când aceste trei întrebări rămân fără răspuns.

Viteza contează și ea. Feedback-ul ar trebui să lege efortul de rezultat. Feedback-ul oferit prea târziu nu va avea impact emoțional. Chiar și semnalele foarte scurte, cum ar fi un semn de bifare imediat, sunt utile.

„Bravo” ajută mult, dar nu oferă direcție. Pentru a construi încredere și competență, feedback-ul trebuie să fie foarte specific și direct. Acesta îi ajută pe cursanți să vadă că pot progresa.

Vizibilitatea progresului poate preveni frustrarea. Blocajele apar frecvent în procesul de învățare. Studenții le pot percepe ca pe un eșec. Indicatorii de progres, etapele intermediare și reflecțiile ajută ca aceste perioade să fie văzute ca parte a procesului.

Un set practic de instrumente pentru retenție

Psihologia devine relevantă doar atunci când este transpusă în practică. Următorul set de instrumente de bază poate fi aplicat în majoritatea cursurilor online fără a porni de la zero.

Principii de bază de avut în vedere

Implicarea crește atunci când învățarea este ușor de observat, de înțeles și de relaționat. Studenții sunt reținuți atunci când văd progres, se simt în siguranță și știu ce urmează. Ceea ce îi îndepărtează sunt complexitatea, presiunea și tăcerea.

Listă de verificare pentru retenție, destinată creatorilor de cursuri și educatorilor

Iată o listă pentru a evalua cursul tău:

  • Este rezultatul primei lecții clar și util?

  • Pot cursanții să explice ce au învățat într-o oră?

  • Sunt toate lecțiile centrate pe o singură temă?

  • Știu studenții exact ce trebuie să facă în continuare?

  • Este progresul vizibil și ușor de înțeles?

  • Este cursul susținut de un instructor real?

  • Sunt greșelile considerate normale și de așteptat?

  • Este feedback-ul rapid și specific?

Dacă există mai multe răspunsuri „nu”, este probabil ca abandonul să aibă loc.

Remedieri cu impact mare de implementat devreme

Dacă resursele sau timpul sunt limitate, începe cu:

1. Îmbunătățește prima oră

Include un câștig rapid. Elimină introducerile lungi. Demonstrează valoarea rapid.

2. Redu încărcarea lecțiilor

Împarte lecțiile lungi în bucăți mai mici, fiecare cu un obiectiv clar.

3. Definește clar direcția următoare

Încheie fiecare lecție cu o singură activitate clară.

4. Arată progresul în mod clar

Indicatori simpli, etape sau rezumate.

5. Crește prezența umană

Include mesaje scurte, exemple sau feedback care poate părea personalizat.

Învățarea online înseamnă minimizarea forțelor care se opun motivației. Atunci când mediile de învățare țin cont de modul în care oamenii gândesc, simt și își formează obiceiuri, studenții nu trebuie convinși să rămână — ei vor dori să revină.