Sfârșitul erei „Un expert, un curs”!

Nu cu mult timp în urmă, abordarea educației online era simplă. Un expert decidea să creeze un curs pe un anumit subiect, îl înregistra și îl vindea ca soluție pentru o problemă specifică. Abordarea avea mult sens. De ce să nu obții toate informațiile de la cineva care este deja de succes, experimentat și sigur pe sine? 

Abordarea a fost de succes, cel puțin pentru o perioadă. Ritmul pieței era mai lent, ritmul dezvoltării competențelor era mai lent, iar disponibilitatea de a urmări videoclipuri lungi, cu o singură voce, era mai mare. Promisiunea unui curs era să ofere un sentiment de ordine într-o lume haotică, iar multe cursuri chiar au reușit să ofere acest sentiment.

Totuși, condițiile care au făcut această abordare atât de reușită nu mai există. Ritmul industriei s-a accelerat atât de mult încât este imposibil să ții pasul cu el. Ritmul dezvoltării instrumentelor a crescut atât de mult încât bunele practici devin depășite în doar câteva luni. Abordarea bazată pe o singură perspectivă, oricât de bună ar fi, nu poate ține acest ritm.

Mai mult, modul de învățare al cursanților de astăzi s-a schimbat. Ei nu mai vor un erou; vor o soluție. Vor răspunsuri la întrebările lor, perspective diverse și informații actualizate constant pentru a reflecta realitatea în schimbare a lumii. Când un curs depinde de cunoștințele, timpul și opiniile unei singure persoane, devine o soluție extrem de instabilă.

De aceea, abordarea „un expert, un curs” se apropie de sfârșit. Nu pentru că experții nu ar fi suficient de buni, ci pentru că modul de a învăța s-a schimbat pur și simplu.

Ce s-a schimbat în educație și în consumul de cunoaștere

Cea mai mare schimbare este viteza. Abilitățile care erau utile ani de zile devin acum inutile după câteva luni. Instrumente noi apar constant. Regulile diferă de la o platformă la alta. Lumea se adaptează la schimbări economice, reglementări și noi tehnologii mult mai repede decât poate fi actualizat orice curs.

În același timp, modul în care oamenii consumă informația s-a schimbat. Oamenii nu mai vor să parcurgă explicații lungi care pornesc de la teorie și se termină într-un nivel vag motivațional. Vor răspunsuri pe care le pot folosi imediat. Vor exemple, context și dovezi că ceva funcționează în condiții reale.

Și capacitatea de atenție s-a schimbat. Nu e că oamenii nu sunt interesați. Ci că sunt eficienți. Compară cursurile cu conținut în timp real, comunități și conversații. Dacă un curs nu îi ajută să avanseze rapid, nu vor rămâne să urmărească un video sau să citească un articol.

Următoarea schimbare este accesul. Oamenii sunt expuși simultan la mulți experți. Ascultă podcasturi, citesc newslettere și se alătură grupurilor de pe rețelele sociale. Primesc mai multe opinii deodată. Dacă un curs prezintă o singură opinie ca fiind singura corectă, apare senzația că nu primesc suficient.

O altă schimbare este că rezultatele sunt mult mai importante decât acreditările. Oamenilor nu le pasă cine predă. Vor să știe ce pot face după ce termină cursul. Nu vor să-și piardă timpul. Dacă un curs nu îi ajută să dezvolte abilități reale, nu vor rămâne mult timp.

Lumea a trecut de la un model educațional bazat pe consumul de cunoștințe la unul bazat pe aplicarea lor. Iar acest lucru este o problemă pentru orice model construit în jurul unei singure persoane.

Limitările unui singur expert

Indiferent cât de buni sunt experții în ceea ce fac, există o limită a ceea ce poate realiza un individ. Fiecare expert are punctele sale forte și slabe, iar ceea ce a funcționat într-o situație nu va funcționa în alta. Când un curs este construit în jurul unui singur expert, limitările acestuia devin parte din produs.

Cunoștințele îmbătrânesc mai repede decât brandurile personale

Un expert poate crea un curs plin de informații valoroase, dar este nevoie de timp și bani pentru a-l menține actualizat. Realitatea este că multe cursuri nu au mai fost actualizate de ani de zile, iar informațiile prezentate nu mai sunt corecte, cel puțin fără ca persoana să-și dea seama.

Subiectivitatea personală

Subiectivitatea este o altă problemă. Experții predau adesea ceea ce a funcționat pentru ei, nu ceea ce funcționează în general. Drumul lor spre succes devine cadrul principal, chiar dacă nu mai este aplicabil. Fără perspective alternative, cursanții nu pot vedea ce ar putea să nu funcționeze.

Limită practică

Mai există și realitatea că un singur individ poate face doar atât de mult. Pe măsură ce mai mulți oameni sunt atrași de cursurile create, calitatea suportului scade. Persoana poate oferi doar o anumită cantitate de informație și ajutor înainte să devină copleșitor. La un moment dat, devine un blocaj.

Niciuna dintre aceste probleme nu face experții mai puțin valoroși. Dar învățarea bazată pe o singură voce se adaptează lent și este greu de scalat.

Cum învață studenții de fapt acum

Procesul de învățare de astăzi este mai degrabă un ciclu. O persoană învață ceva, încearcă să aplice, nu reușește și apoi revine pentru a încerca din nou. Procesul este mai circular decât liniar, cu oameni care trec constant între teorie și practică, fără să învețe totul înainte de a începe.

Cursanții de azi folosesc și mai multe surse de informație. Ei învață un subiect citind mai multe materiale și apoi aplicând ce au învățat. O persoană explică „de ce”-ul din spatele unui proces, alta explică „cum”-ul, iar o a treia arată cum a eșuat în viața reală. Prin urmare, nu este posibil ca un singur curs să ofere suficiente informații de unul singur.

O altă schimbare este implicarea comunităților. Cursanții învață fiind în preajma celor care sunt doar puțin mai avansați. Învață punând întrebări, primind feedback și informații de la alții. Învață văzând cum ceilalți au eșuat și s-au adaptat.

Acest lucru poate ajuta cursantul. Se poate face lucrând cu experți sau mentori din domeniu. Nu mai este vorba despre deținerea conținutului, ci despre organizarea și selectarea lui eficientă.

O altă schimbare în procesul de învățare este faptul că oamenii vor să învețe doar atunci când au o problemă:

• Vor să învețe din mers, fără să fie nevoiți să învețe totul înainte de a începe. 

• Vor învățare în porții mici, nu lungă și obositoare. 

• Vor învățare care să nu devină depășită într-o săptămână.

Poate cea mai importantă schimbare în procesul de învățare este că oamenii vor ca învățarea să evolueze în timp. Vor actualizări și exemple noi. Vor un proces de învățare care să nu devină învechit într-o săptămână.

Ascensiunea modelelor cu mai mulți experți și a celor modulare

Pe măsură ce natura învățării a evoluat, la fel au evoluat și formatele. În loc ca un singur expert să ofere întregul curs, multe cursuri sunt acum rezultatul muncii unei echipe. Fiecare membru contribuie cu o zonă în care are experiență practică recentă.

Acest lucru duce la o modularitate mai mare. În locul unui curs întreg despre un singur subiect, conținutul este împărțit în părți mai mici care abordează probleme specifice. Astfel, cursanții pot intra în curs în puncte diferite și pot parcurge doar ce au ratat. De asemenea, face procesul de învățare mai sincer.

Modelul cu mai mulți experți are și avantajul de a fi mai ușor de actualizat. Dacă un instrument sau o metodă se schimbă, o secțiune specifică poate fi rescrisă fără a reconstrui întregul curs.

Modelul cu mai mulți experți are și avantajul echilibrului. Un singur expert poate avea o anumită viziune asupra unui subiect, dar o echipă va avea perspective diverse. Acest lucru permite cursantului să vadă mai multe părți ale problemei și să înțeleagă compromisurile.

Aceasta nu înseamnă că expertiza a dispărut; ea a fost redistribuită. Învățarea a fost sistematizată.

Ce înseamnă acest lucru pentru creatorii de cursuri

Pentru creatorii de cursuri, această schimbare modifică rolul pe care îl au. Accentul nu mai este pe a fi figura de autoritate, ci pe a construi sistemul de învățare. Întrebarea nu mai este „Ce știu eu?”, ci „Ce trebuie să știe cursantul și cine mă poate ajuta să ofer asta?”.

Acest lucru se poate face lucrând cu alții care pot ajuta cursantul. Se poate face colaborând cu experți sau mentori din domeniu. Valoarea nu mai constă în deținerea conținutului, ci în selectarea și organizarea lui eficientă.

Acest lucru se aplică și întreținerii cursului. Cursul nu mai este un produs lansat o singură dată și gata, ci unul în continuă evoluție, care necesită actualizări și îmbunătățiri. Poate necesita mai multă muncă, dar există mai puțină presiune de a fi perfect. Creatorii nu mai sunt obligați să știe totul, deoarece dispare presiunea de a fi autoritatea absolută.

Ce înseamnă acest lucru pentru cursanți

Această schimbare va fi în mare parte o veste bună pentru cursanți. Nu li se vor mai promite obiective nerealiste. În schimb, vor putea construi abilități din mai multe perspective și se vor putea adapta rapid la schimbare. 

Așteptările vor fi, de asemenea, mai rezonabile

Nimeni nu poate garanta că vei deveni expert după finalizarea unui curs. Învățarea de azi este despre progres, nu despre transformare totală. Oamenii vor putea dezvolta abilități și le vor putea aplica imediat. 

Procesul de alegere a cursurilor se va schimba și el

În loc să caute un expert, cursanții ar trebui să analizeze cum a fost creat cursul. Semnale importante vor fi: implicarea mai multor persoane, actualizări regulate, exemple din viața reală și existența unei comunități. 

Cursantul va trebui să fie mai autodidact

Cu învățarea modulară, poate fi mai flexibil. Dar va trebui să identifice ce problemă trebuie să rezolve în continuare. 

Cursantul nu va mai fi un student pasiv. În acest nou model, va fi un participant activ. Valoarea nu va sta în simplul consum de informație.

Sfaturi practice pentru adaptarea la noul model

Această schimbare este relevantă pentru toți cei implicați în educație. Iată câteva moduri prin care experții se pot adapta dacă renunță la cursurile solo:

• Concentrează-te pe o zonă de expertiză în loc să încerci să faci totul

• Lucrează cu practicieni care aduc experiență nouă și practică

• Ia în considerare contribuția cu module sau workshopuri în loc de cursuri complete

• Actualizează bucăți mai mici de conținut mai frecvent

Iar iată câteva moduri în care experții care lucrează la produse educaționale noi se pot adapta:

• Creează cursuri centrate pe probleme, nu pe subiecte

• Fă conținutul modular, astfel încât să poată fi modificat ușor

• Creează bucle de feedback de la cursanți încă de la început

• Folosește mai multe tipuri de lecții, studii de caz, discuții și exerciții practice

• Gândește cursurile ca produse în evoluție, nu ca un conținut static

Și, în final, iată câteva moduri prin care cursanții se pot adapta:

• Identifică-ți problema înainte de a cumpăra ceva

• Folosește mai multe surse de informație, nu doar un singur curs

• Caută comunități active și actualizări frecvente

• Aplică imediat ceea ce înveți, chiar dacă este ceva mic

Ideea este că educația trebuie să fie flexibilă, deoarece lucrurile se schimbă constant. Cel mai bun mod în care educația poate funcționa acum este prin sisteme, nu doar prin conținut, și prin colaborare, nu prin izolare.

Concluzie

Zilele modelului „un expert, un curs” se apropie de sfârșit. Învățarea este acum un set de abilități în continuă schimbare. Există variații semnificative în contextele în care oamenii învață. A apărut o nouă valoare pentru colaborare, modularitate și actualizări constante. 

Însă învățarea este cea mai eficientă atunci când este combinată cu alte perspective, exemple din lumea reală și feedback. Devine mai puternică atunci când reflectă modul în care lucrurile se fac cu adevărat. Și abia atunci devine din nou cu adevărat utilă.