Un cursant poate viziona toate videoclipurile din cursul tău și totuși să nu poată folosi ce a învățat. O rată mare de finalizare poate fi promițătoare, dar nu dovedește că un cursant își poate aminti informațiile, poate rezolva probleme și poate aplica abilitatea în mod independent. Învățarea pasivă apare atunci când cursanții primesc informații dintr-o sursă fără să facă mare lucru cu ele.
O soluție simplă este să integrezi exersarea în structura cursului. După fiecare unitate, cursanții ar trebui să aibă ocazia să se oprească și să reflecteze, să răspundă, să exploreze, să testeze sau să realizeze ceva.
Nu trebuie să transformi fiecare unitate într-o temă lungă. Quiz-urile scurte, întrebările de reflecție, exercițiile, studiile de caz și alte sarcini practice pot funcționa. Acest articol este dedicat modului în care cursanții devin pasivi și felului în care îți poți reproiecta cursul.
Cum îți dai seama că cursul tău are o problemă de învățare pasivă
Un curs altfel excelent poate să nu producă rezultate reale de învățare. Un grad mare de vizionare a videoclipurilor, autentificările frecvente și timpul îndelungat petrecut pe platformă înseamnă că cursanții au participat. Totuși, asta nu înseamnă că pot folosi efectiv cele învățate.
Observă când cursanții par să consume conținutul fără să-l exerseze. Un exemplu este implicarea puternică în videoclipuri, dar finalizarea slabă a temelor. Un cursant parcurge câteva lecții, dar, din lipsă de motivație, neglijează partea de exerciții. În plus, îi este greu să explice o idee cu propriile cuvinte sau să o aplice într-o situație nouă.
Participarea scăzută a cursanților poate semnala, de asemenea, o motivație insuficientă de implicare. Lipsa comentariilor la temele de discuție, proiectele neterminate și întrebările rare pot indica faptul că, cursul nu oferă suficiente stimulente.
Ar trebui să iei în calcul și activitățile de după finalizare. Când un cursant termină cursul, dar nu poate face nimic independent fără ajutorul instructorului, nu a dobândit nicio abilitate.
În loc să te bazezi pe rata de finalizare, compară consumul de conținut cu exersarea. Urmărește încercările cursanților de a lucra la exerciții, de a trimite teme, de a răspunde la întrebări de reamintire și de a aplica cunoștințele în situații reale.
De ce cursanții privesc în loc să exerseze
Pentru majoritatea cursanților, exersarea este mai puțin atrăgătoare decât vizionarea. Videoclipurile cer doar atenție, în timp ce exersarea implică reamintirea cunoștințelor dobândite, luarea deciziilor și riscul de a greși. Dacă un cursant are opțiunea de a viziona în continuare, probabil o va alege în locul acțiunii.
Structura cursului tău poate contribui la problemă. De exemplu, lecțiile lungi pot oferi prea multe informații înainte ca participanții să aibă ocazia să lucreze cu ele. Plasarea exercițiilor la finalul modulului le poate face să pară fără legătură cu lecția în care a fost introdusă abilitatea. Temele lungi pot reprezenta un alt obstacol, mai ales dacă cursanții nu știu cum să înceapă.
Cursanții pot sări peste exersare și dacă sarcinile par opționale. Dacă pot apăsa „Următorul” imediat după ce deschid un exercițiu, e clar că exercițiul nu e important pentru ei. Feedbackul întârziat sau slab agravează situația. Cursanții pot deveni confuzi dacă nu sunt siguri cum să finalizeze o sarcină, apoi își pierd motivația înainte de a primi un răspuns.
În sfârșit, frica poate juca un rol. Unii dintre cursanții tăi ar putea ezita să finalizeze sarcinile de teamă că vor fi judecați. Cursurile care tratează toate sarcinile ca evaluări descurajează experimentarea.
Poți preveni cu ușurință comportamentul pasiv modificând procesul de învățare. Lecțiile scurte, plasarea exersării aproape de conceptele asociate, împărțirea sarcinilor complicate în unele mai mici și feedbackul instant vor ajuta.
Transformă fiecare lecție într-o acțiune
Cel mai simplu mod de a combate învățarea pasivă este să oferi ceva practic de făcut după fiecare lecție. Activitatea ar trebui să fie suficient de scurtă pentru a fi finalizată cât timp cunoștințele sunt încă proaspete.
Iată o rețetă simplă pentru o învățare reușită: Învață → Exersează → Verifică → Repetă.
Mai întâi, oferă o explicație concisă a subiectului. Cere-le cursanților să aplice ce au învățat într-un scurt exercițiu practic. Apoi lasă-i să verifice dacă rezultatul lor este corect, folosind feedback, un exemplu sau un răspuns model. Acum cursanții tăi sunt pregătiți pentru lecția următoare.
Activități care pot fi utile:
-
Scrierea unui răspuns scurt la o întrebare;
-
Finalizarea unei etape dintr-un proiect mai mare;
-
Aplicarea unui cadru teoretic la un caz real;
-
Completarea unei fișe de lucru/unui șablon;
-
Luarea unei decizii într-un scenariu scurt.
Nu amâna toată exersarea până la finalul modulului. Detaliile procesului se vor uita, iar elanul se va pierde.
De exemplu, să presupunem că ai o lecție despre cum să scrii subiecte de e-mail eficiente. Într-o versiune pasivă, aceasta ar putea consta în vizionarea unui videoclip de zece minute și trecerea la lecția următoare. O lecție activă s-ar încheia cu trei subiecte ineficiente, care trebuie îmbunătățite. După ce își trimit încercările, cursanții ar trebui să vadă exemple de răspunsuri cu explicații.
Sarcina nu trebuie să fie amplă. Cinci minute de aplicare pot fi mult mai utile decât cincisprezece minute suplimentare de explicații.
După fiecare lecție, revizuiește-o și pune-ți următoarea întrebare: Ce ar trebui să poată face cursantul acum? Creează o sarcină în jurul răspunsului. În timp, astfel vei transforma consumul de conținut teoretic în abilități practice.
Folosește exersarea prin reamintire în loc de revizionări repetate
Vizionarea unei lecții a doua oară face conținutul familiar, dar nu neapărat memorat. Cursanții câștigă mult mai mult încercând să-și amintească informațiile înainte de a se uita la răspuns.
Această tehnică de învățare se numește exersare prin reamintire. Este cea mai eficientă atunci când este practicată regulat și fără presiune.
Tehnicile de exersare prin reamintire pot include:
-
Quiz-uri scurte după o lecție
-
Utilizarea fișelor cu definiții sau pași-cheie
-
Cereri de a explica un concept cu propriile cuvinte
-
Studii de caz scurte care cer luarea unei decizii
-
Anticiparea răspunsului înainte de afișarea soluției corecte
Scopul nu este să-i pedepsești pe cursanți pentru greșeli, ci să-i încurajezi să folosească cunoștințele dobândite.
De exemplu, după o lecție dedicată profilurilor de clienți, cursanții sunt rugați să numească trei caracteristici ale unui client țintă fără a folosi notițe. Apoi arătați răspunsul model, astfel încât cursanții să vadă ce au omis și să recapituleze acea parte a lecției.
Chestionarele ar trebui să ajute procesul de învățare, nu să testeze abilitățile cursanților. Explicați de ce anumite răspunsuri sunt corecte sau greșite. Oferiți posibilitatea de a relua un chestionar. Nu vă concentrați doar pe informațiile care vor fi folosite ulterior.
O altă modalitate de a adăuga exersarea reamintirii este să le cereți cursanților să-și amintească informațiile înainte de lecția următoare. Sunt suficiente două minute de recapitulare a cunoștințelor anterioare înainte de a trece la concepte noi.
Este mai bine să încurajați cursanții să dea un răspuns înainte de a revedea lecția. Aici contează chiar actul de a-și aminti.
Faceți exersarea ușor de început
Cursanții se vor implica mai ușor în activități dacă primul pas este clar și simplu. O sarcină complicată și neclară îi poate descuraja să facă ceva, chiar dacă au înțeles lecția.
Pentru a elimina aceste bariere, oferiți fiecărei activități un punct de pornire ușor. Explicați cum se realizează sarcina, arătați un exemplu vizual al rezultatului final și indicați cât ar trebui să dureze.
Există și alte modalități de a face activitățile mai accesibile pentru cursanți:
-
Împărțiți sarcinile complexe în mai multe etape
-
Folosiți șabloane, liste de verificare și exemple
-
Cereți cursanților să finalizeze o etapă înainte de a trece la următoarea
-
Faceți primele exerciții scurte
-
Creșteți dificultatea cu fiecare activitate nouă
De exemplu, în loc să le spuneți cursanților că trebuie să „creeze o strategie de marketing completă”, este mai bine să le dați exerciții scurte de cinci minute: mai întâi definesc publicul țintă, apoi aleg canalul de marketing, apoi scriu un mesaj de marketing și, în final, stabilesc un obiectiv. La sfârșit, cursanții vor fi parcurs toți acești pași și își vor fi creat strategia de marketing.
Astfel, cursanții întâmpină mai puține obstacole la începutul sarcinii și au mai multe ocazii să-și exerseze abilitățile separat. Nu încercați ca fiecare exercițiu să pară un proiect complex. Mai târziu, când se simt mai încrezători, introduceți sarcini mai complexe.
Integrați feedback rapid în procesul de învățare
Exersarea este cea mai eficientă atunci când cursanții știu dacă procedează corect. Feedbackul întârziat înseamnă că cursantul va continua să greșească sau chiar își va pierde motivația până când va înțelege ce a greșit.
Nu este nevoie să evaluați personal toate exercițiile. Nu toate sarcinile necesită același tip de feedback.
Câteva metode eficiente includ:
-
Feedback automat la chestionare
-
Explicații scurte ale răspunsului
-
Răspuns model sau exemplu de rezolvare a întrebării
-
Listă de autoevaluare
-
Evaluare între colegi
-
Comentarii ale instructorului la sarcinile mai mari
Folosiți tipuri diferite de feedback în funcție de complexitatea și importanța sarcinii. Un test rapid de cunoștințe poate primi o explicație automată, în timp ce tema finală va beneficia de feedback personalizat, deoarece cursanții au nevoie de ajutor în luarea deciziilor atunci când nu există un singur răspuns corect.
În clasele mari, combinați metode scalabile. Puteți oferi un răspuns model, o listă de verificare și o grilă scurtă de autoevaluare înainte de trimitere.
Un feedback bun ar trebui să-l îndrume pe cursant spre următorul pas. Nu scrieți „incorect” sau „greșit”. De exemplu, dacă un cursant a ales răspunsul greșit, oferiți o explicație și trimiteți-l la conceptul legat de această problemă.
Încercați să oferiți feedbackul cât mai aproape de sarcină. Cursantul ar trebui să poată exersa, verifica, corecta greșeala și merge mai departe fără să aștepte finalul întregii lecții.
Folosiți responsabilizarea și învățarea socială
Cursanții tind să muncească mai mult atunci când știu că alții le vor vedea eforturile. Instrumentele de responsabilizare îi vor motiva să facă tema în loc să treacă la următorul videoclip.
Exersarea socială poate fi integrată în moduri precum:
-
Provocări săptămânale
-
Evaluări rapide
-
Discuții între colegi
-
Grupuri de învățare
-
Spații de proiect comune
-
Parteneri de responsabilizare
Fiecare temă ar trebui să fie legată de obiectivul de învățare. De exemplu, după o lecție despre vorbitul în public, cereți cursanților să pregătească o prezentare de un minut și să o trimită grupei. Colegii vor oferi feedback pe baza a două criterii din lecție.
Nu creați forumuri de discuții fără un motiv clar. Un spațiu de discuții gol nu contribuie la procesul de învățare. Cursanții au nevoie de îndemnuri, termene și motivație pentru a participa.
Puteți implementa responsabilizarea fără a crea comunități. Le puteți cere cursanților să trimită note săptămânale despre progres, să împărtășească o sarcină finalizată cu un coleg sau să publice o captură de ecran a lucrului lor.
Ideea principală este de a-i motiva pe cursanți să lucreze regulat și să-și demonstreze rezultatele. Socializarea funcționează bine dacă îi ajută pe cursanți să aplice materia învățată, să primească feedback valoros și să continue să învețe.
Măsurați practica, nu doar consumul de conținut
Dacă măsurați doar vizualizările și finalizarea cursului, este posibil să ratați cei mai evidenți indicatori ai învățării. Includeți metrici care arată dacă utilizatorii folosesc informațiile oferite.
Câțiva indicatori utili sunt:
-
Finalizarea exercițiilor
-
Încercări la teste
-
Teme trimise
-
Proiecte finalizate
-
Participarea la discuții
-
Încercări multiple
-
Punctele de abandon înainte de activități
Aceste statistici vă vor permite să identificați lacunele din curs. De exemplu, dacă mulți utilizatori urmăresc lecția, dar sar peste exercițiul corespunzător, sarcina poate fi prea lungă, prea complicată sau pur și simplu insuficient de clară. Încercările multiple la teste, cu îmbunătățiri treptate, indică o practică valoroasă din partea cursanților.
Căutați tipare în loc să vă concentrați pe un singur număr. O rată scăzută de finalizare a unei teme poate însemna că instrucțiunile sunt slabe. Lipsa generalizată a practicii într-un întreg modul indică faptul că utilizatorii pot continua și fără ea.
Folosiți acești indicatori pentru a optimiza procesul de învățare. Scurtați sarcinile, revizuiți instrucțiunile, adăugați exemple sau plasați practica aproape de lecție.
Un plan simplu pentru a vă face cursul mai activ
Nu trebuie să refaceți întregul curs. Începeți cu o singură lecție și găsiți un moment în care studenții nu mai urmăresc conținutul, ci fac ceva cu ceea ce au învățat.
Urmați această listă:
-
Analizați lecția și stabiliți ce abilitate vor dezvolta studenții.
-
Introduceți o activitate care folosește această abilitate.
-
Eliminați exercițiile care acoperă același concept fără a aduce valoare suplimentară.
-
Oferiți studenților feedback, răspunsuri model sau o modalitate de autoevaluare.
-
Verificați dacă cursanții realizează activitatea.
-
Observați dacă studenții abandonează, sar peste exercițiu sau întâmpină dificultăți cu el.
-
Ajustați activitatea pe baza observațiilor dvs.
Procedați la fel cu toate celelalte lecții. Modificările mici fac diferența. Când studenții își amintesc informații, iau decizii, rezolvă sarcini și creează ceva, își măresc timpul dedicat dezvoltării abilităților și reduc timpul de consum.
