Cea mai mare greșeală în educație și instruire nu este ceea ce predăm, ci modul în care o facem. Cu toții am fost nevoiți să stăm printr-un videoclip de tip lecție care a fost înregistrat cât se poate de prost și care ar fi putut fi citit în jumătate din timp. Cu toții am fost nevoiți să parcurgem o serie de pagini care explică o abilitate fizică ce ar fi putut fi demonstrată în zece secunde de video. Și cu toții am fost nevoiți să suportăm module „interactive” care nu erau altceva decât niște pagini întoarse automat.
Problema este că acum avem pur și simplu prea multe instrumente din care să alegem. Acum zece ani, poate aveam de ales între un manual și o sală de clasă. Acum, ne confruntăm cu o decizie complexă de fiecare dată când ne așezăm să predăm o lecție: este un videoclip, un document text sau un modul interactiv?
Acest articol va oferi un cadru simplu care să te ajute să răspunzi la această întrebare. Înțelegând punctele forte ale videoclipurilor, textului și modulelor interactive, poți înceta să mai ghicești și să începi să creezi lecții care respectă timpul și atenția cursanților tăi.
Unde ajută formatul text
Cu video de înaltă definiție și simulări imersive, cuvântul scris poate părea cel mai puțin interesant mediu dintre toate. Este adesea considerat „plictisitor” și „pasiv”. Totuși, acest lucru ignoră rolul special și puternic pe care textul îl poate avea în procesul de învățare. Atunci când este folosit corect, textul nu este un compromis, ci cel mai puternic și flexibil mediu disponibil.
Avantajul de bază al textului este capacitatea sa de a oferi control cursantului. Un cursant care citește poate parcurge textul cât de repede sau cât de încet dorește. Poate citi rapid un paragraf și apoi să revină asupra unei propoziții pe care nu a înțeles-o, sau poate reciti o explicație complicată de trei ori fără să deruleze un videoclip înainte și înapoi pe cronologie. Acesta este un avantaj major atunci când înveți concepte complexe și/sau străine.
Un alt avantaj al textului este faptul că poate fi folosit ca referință. Încearcă să găsești o informație specifică într-un videoclip de treizeci de minute — este un proces obositor și consumator de timp. Într-un document text, poți folosi funcția de căutare, poți parcurge titlurile sau consulta cuprinsul. Dacă predai un material la care cursantul trebuie să revină de mai multe ori — cum ar fi o politică de conformitate, un manual software sau un ghid medical — textul este singura alegere viabilă.
Există câteva situații în care textul este alegerea preferată pentru o lecție. Ar trebui să folosești textul atunci când:
-
Teorii complexe și concepte abstracte: Dacă predai concepte care necesită concentrare intensă și reflecție, cum ar fi argumente filozofice, modele economice sau concepte juridice, textul este singura alegere. Cursantul trebuie să poată să se oprească și să gândească.
-
Instrucțiuni pas cu pas cu diagrame: Dacă predai un proces pe care cursantul trebuie să îl urmeze pe cont propriu, la bancul de lucru sau la birou, textul este o alegere mult mai bună decât video-ul. O carte de bucate este un exemplu bun.
-
Materiale de referință: Dacă predai un material la care cursantul trebuie să revină din nou și din nou, textul este singura alegere.
Când video-ul este rege
Dacă textul îl pune pe cursant la volan, video-ul îl aduce pe profesor în cameră. Este cea mai apropiată experiență de a sta într-o clasă și a urmări o demonstrație sau de a sta pe canapea și a asculta o poveste.
Punctul forte al video-ului este capacitatea sa de a demonstra ceva. Unele lucruri sunt pur și simplu greu de explicat doar prin cuvinte. Poți scrie pagini întregi despre cum să faci ceva, dar un videoclip de treizeci de secunde poate face ca totul să devină clar instant pentru cursant.
Video-ul este de asemenea eficient pentru a crea conexiune și reacție emoțională. O persoană care vorbește direct poate transmite entuziasm și implicare, arătând cursantului că îți pasă de subiect și de succesul lui.
Există câteva situații specifice în care ai putea prefera să folosești video:
-
Procese fizice sau software: Dacă predai un proces fizic (de exemplu, asamblarea unei mașini, utilizarea unei roți de olărit sau folosirea unui program software complex), atunci video-ul este probabil cea mai bună alegere.
-
Povestire și studii de caz: Dacă folosești un client pentru a spune propria poveste despre cum produsul tău i-a rezolvat problema, atunci video-ul este o alegere excelentă.
-
Metafore vizuale: Dacă încerci să explici concepte precum „cloud-ul” sau „securitatea rețelei”, video-ul este util deoarece poate folosi metafore vizuale pentru a facilita înțelegerea.
Când formatele interactive sunt mai bune
Informația este transmisă prin text. Este prezentată prin video. Interactivul implică cursantul în a face ceva cu informația. Această trecere de la pasiv la activ este o schimbare fundamentală. Atunci când cursantul trebuie să dea click, să aleagă, să tragă sau să tasteze, nu mai este doar un consumator pasiv de informație — el exersează.
Punctul forte al mediilor interactive este aplicarea informației. Învățarea are loc doar atunci când cursantul aplică informația. Interactivul oferă un mediu sigur pentru aplicare. Cursantul poate face o greșeală, poate primi feedback și o poate corecta fără consecințe în lumea reală. Acest ciclu de „a greși în siguranță” este cea mai rapidă cale de a învăța.
Interactivul este cea mai bună metodă de a implica cursantul deoarece presupune luarea deciziilor. În scenariile interactive, cursantul este pus într-o situație în care trebuie să ia o decizie. Apoi trebuie să aleagă un curs de acțiune și să vadă rezultatul alegerii. Acest lucru este mai apropiat de lumea reală decât o explicație în text sau un studiu de caz video. Este singura modalitate de a trece cursantul de la „a ști că” la „a ști cum”.
Ar trebui să iei în considerare interactivul atunci când ai o lecție în care:
-
Dezvoltarea abilităților: Ai o lecție în care cursantul trebuie să facă ceva corect, cum ar fi să diagnosticheze o mașină, să gestioneze o reclamație a unui client sau să prioritizeze un proiect.
-
Testarea luării deciziilor: Ai un scenariu în care nu există un răspuns corect sau greșit, ci doar rezultate diferite în funcție de alegerea cursantului. Acest lucru include instruirea în leadership sau etică.
-
Simularea instrumentelor din lumea reală: Ai un scenariu în care cursantul trebuie să exerseze o abilitate pe un instrument înainte de a-l folosi efectiv la locul de muncă.
Cum să alegi cel mai bun format
Până acum, ar trebui să observi un tipar. Textul este folosit pentru profunzime. Video-ul este folosit pentru demonstrare. Interactivul este folosit pentru practică. Problema este că oamenii cred că aceste formate se exclud reciproc. Nu este adevărat. Ele se completează. O lecție bună va include adesea toate trei, dar în momente diferite.
Problema este să știi cu care să începi și cum să îți folosești cel mai bine timpul și bugetul limitat. Nu este nevoie să construiești un scenariu pentru fiecare subiect. De asemenea, nu este nevoie să creezi un video când ai putea pur și simplu să trimiți un email. Pentru a decide ce abordare să alegi, pune-ți trei întrebări înainte de a începe.
Întrebarea 1: Care este obiectivul principal de învățare?
Aceasta este cea mai importantă întrebare. Analizează obiectivul și încadrează-l într-una dintre cele trei categorii:
A reține sau a înțelege: Cursantul trebuie să înțeleagă o informație, să memoreze o listă sau să explice un concept. (ex.: Enumeră etapele ciclului apei.) În acest caz, formatul text permite citirea în ritm propriu.
A aplica sau a analiza: Cursantul trebuie să aplice ceea ce știe într-o situație, problemă sau scenariu sau să analizeze o situație în părți mai mici. (ex.: Ce se întâmplă cu rețeaua? Cum o pot depana?) Este mai bine să folosești formatul interactiv, deoarece cursantul trebuie să exerseze aplicarea informației.
A simți sau a se conecta: Cursantul trebuie să simtă ceva, să fie convins sau motivat. (ex.: De ce este importantă empatia față de pacienți?) Povestirea și tonul sunt mult mai eficiente în format video.
Întrebarea 2: Care este natura conținutului?
Analizează subiectul. Unele subiecte au un format preferat.
Implică mișcare, schimbare în timp sau sunet? (ex.: un serviciu la tenis, o actualizare software, sunetul unei păsări)
Această informație nu poate fi transmisă prin imagini statice sau text.
Este un document de referință sau un concept foarte complex? (ex.: legislație fiscală, filozofie)
Cursanții vor trebui să citească, să analizeze și să revină asupra informației, deci alege textul.
Necesită o serie de decizii cu consecințe? (ex.: management de proiect, rezolvarea conflictelor)
Un scenariu interactiv ramificat este singura modalitate de a explora în siguranță aceste decizii.
Întrebarea 3: Cine este cursantul și care este contextul său?
Următoarea întrebare este: Cine este cursantul și în ce context se află? Acest lucru este important, deoarece contextul influențează modul în care informația este livrată.
Cursanții au nevoie de un răspuns rapid sau de o experiență imersivă?
Dacă sunt la muncă și trebuie să repare ceva, oferă informația rapid — poate printr-un ghid text sau un video scurt. Nu îi obliga să parcurgă o experiență interactivă de douăzeci de minute.
Care sunt limitările tehnice?
Dacă accesul la internet este slab, nu folosi video-uri de mare calitate. Textul se încarcă rapid.
Cât timp au cursanții?
Va dura mai puțin să citească un rezumat de o pagină decât să urmărească un video de cinci minute. Respectă timpul cursanților.
Concluzie
Există multe opțiuni disponibile, fiecare promițând să revoluționeze modul în care predăm. Fiecare are un farmec aparte care ne poate tenta să îl folosim pentru orice subiect. Totuși, adevărul este că nu contează instrumentul în sine, ci modul în care îl folosim.
Pe parcursul articolului, am învățat despre punctele forte ale fiecărui format. Am învățat despre profunzimea și controlul oferite de text. Am învățat despre puterea video-ului de a face clar ceea ce nu poate fi explicat doar în cuvinte. Am învățat despre importanța formatului interactiv în a oferi cursantului experiența practică necesară pentru a progresa.
Cadrul pentru alegerea formatului potrivit este simplu. Ce vrei ca cursantul să facă? Să își amintească, să acționeze sau să simtă? Ce tip de conținut ai? Este vorba despre mișcare, decizii sau teorie? Ce tip de cursant ai? Este grăbit, are acces la internet sau vrea să aprofundeze?
Cea mai frecventă greșeală este să folosești un singur format pentru tot. Un video poate pierde atenția dacă este prea lung, cum ar fi unul de treizeci de minute despre o teorie complexă. Un text poate deveni greu de urmărit dacă este prea dens, cum ar fi unul despre o abilitate fizică. Un modul interactiv poate deveni obositor dacă este prea complex pentru un subiect complet nou.
Nu este vorba despre instrumentul folosit, ci despre cursantul pe care îl instruim. Fiecare alegere trebuie să fie centrată pe cursant. De ce are nevoie cursantul chiar acum?
